Totul ma aduce inapoi la tine

Pentru a obține o bursă de studii, Anna merge la liceu, este înscrisă într-un program adresat elevilor geniali și, în același timp, lucrează la o băcănie. Niciodată, dar niciodată, nu vorbește despre familia ei. Este mai ușor să țină toți oamenii la distanță, cel puțin până când va putea în sfârșit să-și lase în urmă trecutul. Asta până când destinul îl aduce în viața ei pe Gabe…

Gabe este un student eminent și are o familie mare și perfectă. El întruchipează tot ceea ce Anna nu este, dar conexiunea și atracția dintre cei doi nu pot fi contestate. Când Gabe este pe cale să descopere cel mai întunecat secret al fetei și adevăratul motiv pentru care ea se întoarce în fiecare noapte acasă, într-un apartament rece și tăcut, Anna este în stare să facă orice pentru a împiedica acest lucru. Până la urmă, fata alege să fugă și își promite că nu îl va mai vedea. Mai târziu, o tragedie o aduce pe Anna înapoi în orașul în care a crescut, acolo unde îl reîntâlnește pe Gabe.

În brațele lui se simte în sfârșit „acasă”, însă când secretele încep să iasă la iveală, lumile lor încep să se prăbușească. Gabe este persoana în care Anna are cea mai mare încredere, dar ce se întâmplă dacă și el ascunde un secret? Și câtă durere pot suporta două inimi înainte de a fi sfâșiate pentru totdeauna.

Recenzii:

„Totul mă aduce înapoi la tine” nu este doar o poveste de dragoste; este o explorare profundă a creșterii personale, a complexității conexiunilor umane și a secretelor tăcute care modelează viețile noastre. - Liana

„O poveste care sfâșie inimile... Am adorat personajul ei și gradul de reziliență pe care a avut-o. Fără îndoială una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit în acest an.” – Lara, Goodreads, ⭐⭐⭐⭐⭐

„I-am iubit pe Anna și Gabe și i-am susținut de la început... Inima mi-a fost alături de această fată curajoasă și puternică... O poveste intrigantă și sfâșietoare.” – autoarea Karen King

Fragment din carte
„Anna a avut nevoie de câteva clipe ca să-și dea seama că tocmai i se pusese o greutate pe piept.

Duioșie și o umbră de invidie.

Cum era oare să copilărești într-un asemenea loc?

Nu-și îngăduia prea des să trăiască o astfel de senzație. Nu-i folosise la nimic vreodată să se gândească la ceea ce aveau alți oameni. Și știa mai bine decât oricine altcineva că, din exterior, un lucru poate părea frumos – însă cine poate ști ce se află dincolo de aparențe?”