Loxandra

Loxandra e o veritabilă figură a mahalalelor grecești ale Constantinopolului. Într-un secol XIX ale cărui frământări se opresc în pragul casei, ea veghează asupra familiei, are alișverișuri cu turcii, se tocmește într-ale vieții cu Fecioara de la Baloukli și-l suduie pe pașa care i-a furat pisica. Prin fața ochilor ni se perindă beccii, tulumbagii și fesuri, în bazar e și forfotă, e și zăbavă, aerul miroase a paciuli, piețele gem de lume, midii mari și pește proaspăt, văzduhul răsună de clopotele bisericilor și de strigătul muezinului, cupola Sfintei Sofia scânteiază în soare. Timpul e rotund și se măsoară după sărbători, plecări pe mare, nunți, cutremure și înmormântări, după nașterile pruncilor și pârgul rodiilor, după tihna de la amiază, cu cafea și cu lucum.

Loxandra e o lume în sine, într-o epocă surprinsă la asfințit. Între Orient și Apus, între o vreme a huzurului și o alta a grabei și a războaielor, ea privește grozăviile istoriei de la fereastra bucătăriei. Cronică a unei familii și a unui oraș, romanul luminos și mustind de viață al Mariei Iordanidou inspirat de bunica sa ne poartă printre muzici, arome, miresme și culori, îndemnându-ne să ne înfruptăm din fericirea firavă care curând avea să fie curmată de un alt chip al timpului.

Cartea a fost ecranizată într-un serial TV în 1980. Mai multe detalii aici.