Fratii Jderi

de Mihail Sadoveanu

Compara

109 Lei (TVA inclus)
Costul de livrare se calculeaza odata cu adaugarea produsului in cos si selectarea localitatii destinatie.

Cod produs: 0000098521

Editura: Editura Mihail Sadoveanu

Data aparitie: 2014

Editie: Editia I

ISBN: 978-606-93355-4-3

Numar de pagini: 792

Disponibilitate: In stoc

Livrare detalii

14 de zile drept de retur. detalii

Trilogia Fratii Jderi este o epopee care reconstituie timpul si atmosfera din epoca de stralucire a domniei lui Stefan cel Mare, cuprinsa in perioada 1469 - 1475, dar in acelasi timp o cronica, o legenda, un poem folcloric, un roman realist, un roman de aventura, un roman de dragoste, un roman de familie, un roman social.

Fragment din roman:

“Pana intr-amurg de asemeni nu era pentru Ionut hodina.

Gandurile — dovedise comisul cel batran — sunt cei mai harnici dusmani ai omului. Nu-i alta doftorie pentru Jder cel mititel decat sa cada butuc in culcus si sa doarma somn fara vise. Cu toate acestea demonii care se cheama ganduri gaseau chip sa-l cerceteze si-l cercetau mai ales atuncea cand el parea mai alinat. Orice rana de asemeni are vindecare, adaogise batranul comis Manole. Omul, chiar tanar, are mai multa intelegere decat un cal; s-ar putea spune ca are si intelepciune; deci acolo unde calul sare in doua picioare si bate cu copitele, omul sta putintel si cugeta. De aceea vracii au pentru cai alte mestesuguri si pentru oameni altele.

Intr-o sambata, catre sfarsitul lunii septemvrie, amandoi fratii coborau la curte inainte de asfintitul soarelui, ca sa dea sama batranului comis de slujba lor si sa primeasca alte indreptari pentru alte treburi. Gasira la odaie un cal strain; argatii ii luau saua si-l grijeau. Comisul Simion cunoscu calul.

- Avem veste de la fratele nostru Damian, dadu el lamurire lui Ionut.

Mezinul casca de truda. Ajungand la pridvor, vazu pe Iosip slujitorul de la Liov, si se bucura intrucatva, ca de o cunostinta veche. Ii ramasese placuta amintire sfatul de la focul gospodarilor, in noaptea inaltarii, cand se intorcea singur la Timis.

Slujitorul negutatorului Damian se inchina cu voie buna inaintea fratilor. Dupa asta se intoarse iar la comisul Manole.

Sosise in prag, ca s-asculte numai c-o ureche, si jupaneasa Ilisafta; dar, cum aflase vestea cea buna, se asezase pe divan in cuibarul Domniei Sale. Vestea cea buna era ca jupan Damian, negutatorul, se afla pe cale, cu trei zile in urma, venind sa se inchine lui Voda, la Cetatea Sucevii, si sa-i aduca niste prea frumoase pielcele de soboli. Acele pielcele le primise de putina vreme prin Tara Ruseasca tocmai de la Marea de gheata si-i faceau numaidecat trebuinta Mariei Sale pentru un strai femeiesc; de unde se intelege ca nu tarzie vreme Voda are sa aduca la curtea sa Doamna noua."