Ana Aslan si iluzia tineretii vesnice

Considerat o culme a folclorului autohton, basmul Tinerețe fara batranețe și viața fara de moarte, citit la propriu, dincolo de implicațiile sale metafizice, a fost silit sa faca fața unei teribile provocari la aproximativ un secol dupa prima publicare (1862). De aceasta data, nu literatura a fost cea care a incercat sa-l „reinterpreteze“, ci medicina și incredibilul marketing de țara facut in jurul unei descoperiri  revoluționare – procaina (novocaina) folosita ca ingredient activ intr-un medicament‑minune, Gerovitalul. Rolul antioxidant și de impiedicare a producerii de radi­cali liberi al acestuia parea a fi o cheie de incetinire a imbatranirii organismului uman.

Afland aceasta veste incredibila, vedetele muzicii și cinematografiei mondiale, ca și o mulțime de lideri politici internaționali, dau efectiv navala la București, la multlaudatul sanatoriu anti-aging, convinși ca elixirul-minune ii poate ajuta sa infranga Timpul. Evident, in ciuda dubiilor unor oameni de știința straini, aceasta migrațiune elitista aduce bugetului de stat multe milioane de dolari in fiecare an, iar Romaniei, o faima enorma la nivel mediatic.

Iar in centrul acestei operațiuni fara precedent se afla o femeie unica, fascinanta, fabuloasa și controversata Ana Aslan, cea pe care o invidia cel mai mult Elena Ceaușescu, un om de știința improvizat dar extrem de influent…