De amor, de amar

Ne straƒduim de totdeauna saƒ aflaƒm care sint mecanismele trecerii noastre prin viataƒ. Am vrea saƒ le-nfrumusetaƒm si s-aurim pilula. Putem saƒ ne straƒduim mult si bine; ele raƒmin, prozaic, neschimbate: foamea, dragostea, frica, invidia. Majoritatea oamenilor sint minati de biciul foamei. Pentru cine nu stie ce va saƒ zicaƒ foamea o poate trata ca pe-un element vulgar. Depinde care e palierul pe care te-a situat nasterea. Nu sint de dispretuit, ba dimpotrivaƒ, sint chiar de admirat, cei care muncesc si vor saƒ-si depaƒseascaƒ palierul din nastere, ca saƒ aibaƒ ce minca si, in acelasi timp, nu se-nraƒiesc nicicum, ci restituie societaƒtii maƒcar straƒdania neamului din care se trag. Pentru un biolog, beneficiind de cele mai modeme mijloace de investigare, e un succes realizarea unei clone: a interventiei pe un embrion. Pentru taƒranul care, neam de neamul lui, si-a arat ogorul cu plugul tras de douaƒ vaci costelive, tractorul se-arataƒ minunea minunilor, iar cine-i va lua sapa din minaƒ si va naƒscoci o unealtaƒ care saƒ praƒseascaƒ singuraƒ va fi cel mai mare inventator. Cartea de fataƒ infaƒtiseazaƒ, faƒraƒ paƒrtinire, prin intermediul personajelor ei, mecanismele vietii noastre, neschimbate ca un mit. Ileana Vulpescu