Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi. Othello. Poveste de iarna

„O performanță impozantă, o întreprindere curajoasă, laborioasă.” (Andrei Pleșu)

Othello și Poveste de iarnă pun în scenă aceeași patimă: gelozia. În ambele piese, bărbați geloși tună și fulgeră împotriva soțiilor nevinovate. Natura, cuprinsă de furtună, se face ecoul acestei dezordini amoroase. Furtunii masculine i se opune muzica feminină, iar Desdemona și Emilia mor cântând. În tragedie, muzica nu poate acoperi furtuna, însă în comedia târzie (romance) energia tragică e deturnată, iar discordia furtunii se transformă în concordia muzicii. Iago uneltește întru distrugerea Desdemonei, dar în Poveste de iarnă timpul și providența conspiră pentru a o salva pe Hermiona. În cheie simbolică (mai productivă decât cea „postcolonială”), albul și negrul structurează tragedia lui Othello, alături de alte binoame: înger-demon, femeie-bărbat, Veneția-Cipru, muzică-furtună.

Volumul face parte dintr-o serie care își propune să analizeze întreaga operă a lui Shakespeare.

Au mai apărut:

Sonete • Romeo și Julieta
Visul unei nopți de vară • Cum vă place
Titus Andronicus • Hamlet
Totu-i bine când se sfârșește bine • Măsură pentru măsură
Troilus și Cresida • Timon din Atena