Secretul ciocarliei

„O poveste sclipitoare, care te înghite cu totul, Cred că autoarei i-a fost dificil să cerceteze acest subiect, însă cartea reușește să readucă la viață războiul și convoaiele arctice. Pur și simplu îmi era frig doar citind despre asta.”—Lesley Pearse, autoarea You’ll Never See Me Again

„O poveste scrisă minunat despre sacrificiile pe care mamele sunt capabile să le facă de dragul copiilor lor.” - Nicola, Goodreads

„O poveste tragic de frumoasă. A părut atât de reală până la cele mai mici detalii, de la culoarea cerului la câtul ciocârliei.” - Jeanie, Amazon

„O poveste tragică despre dragoste și pierdere.” - Jeanie, Amazon

Descrierea cărții:

Scoția, Lacul Ewe, 1940. În ciuda războiului, diferențele sociale sunt încă puternice în micul sat de munte de pe malul Lacului Ewe și amenință să îi despartă pe doi tineri îndrăgostiți: Flora, fiica îngrijitorului domeniului de vânătoare, și Alec, fiul moșierului, cel mai puternic om din regiune.

Însă, când Marina Regală stabilește în sat o bază militară pentru convoaiele arctice, viața în această comunitate extrem de strânsă se schimbă pentru totdeauna. Tensiunile dintre cele două familii cresc, iar, pentru Flora și Alec, orice șansă la iubire și fericire pare sortită să piară printre valurile înghețate ale Lacului Ewe.

Câteva decenii mai târziu, fiica Florei, cântăreața Lexie Gordon, este forțată să se întoarcă în sat, în cabana în care își petrecuse copilăriaPe măsură ce reconstruiește bucată cu bucată povestea părinților ei, trecutul îi dezvăluie sacrificiile devastatoare pe care generațiile anterioare le făcuseră în numele său.

Istoria prinde viață

Povestea Ciocârliei readuce la viață o parte mai puțin cunoscută a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial: convoaiele arctice care au aprovizionat Uniunea Sovietică în timpul conflictului. Călătoria care purta navele britanice la Lacul Ewe la Murmansk prin apele înghețate și imprevizibile a făcut mii de victime și a fost numită de Winston Churchill: Cea mai periculoasă călătorie din lume. Romanul Fionei Valpy spune povestea celor care au pierit, dar și a celor care au rămas acasă așteptându-i.

Fragment din carte
„Un nor acoperă suprafața soarelui și, pe măsură ce lumina se schimbă, devin conștientă brusc de apele adânci și întunecate ale lacului, ascunse sub mulțimea de crini.

Pe creasta dealului de deasupra noastră, o căprioară roșcată privește în tăcere în jur, făcându-se nevăzută atunci când îmi ridic capul pentru a-i întâlni privirea. Apoi umbrele dispar și revine lumina soarelui. Aud din nou cântecul ciocârliei de pe versanții de deasupra noastră. Mi-aș dori să aibă cuvinte, ca să-mi poată spune tot ceea ce știe.

Căci și acest loc – ascuns deasupra mării, înconjurat de dealuri – este unul al tainelor. Este un loc unde au început și s-au sfârșit vieți. Un loc unde singurii martori au fost ciocârliile și căprioarele.”