Perfectiunii ii e frica de noi

Perfectiunii ii e frica de noi
O fetita priveste boala in ochi & o diseca, iar ce iese la suprafata nu e o furtuna, ci o ploaie marunta care dureaza. (Ramona BOLDIZSAR)

Iarina Copuzaru scrie o poezie despre boala si recuperare. Vocea care te acompaniaza in volum este mai intai una de copil, o fetita care pare sa scrie pe viu despre experienta sa, modeland limbajul intr-un univers al copilariei in care inocenta si cruzimea se impletesc. Treptat, vocea migreaza stilistic si ca semnificatie spre maturitate, lasand loc unei noi intrari, nu mai putin tulburatoare, in universul retrospectiv si nostalgic, mereu atins de fetita invariabil atenta la destramarea & recompunerea sinelui si la efectul hamului asupra istoriei familiei.

Prezentare colectia Amaterasu

Amaterasu, zeita soarelui, nascuta din ochiul stang al tatalui ei Izanagi, se inchide intr-o pestera si refuza sa iasa in urma unui conflict cu fratele ei, zeul furtunii, Susano. Ceilalti zei reusesc s-o convinga sa iasa printr-un siretlic, spunandu-i ca exista cineva mai frumos decat ea. Din curiozitate, aceasta iese si se priveste pentru prima oara intr-o oglinda. Lumina, gelozia, curiozitatea, privirea spre sine, iesirea din „pestera“ – pe toate acestea le consider, intr-un fel sau altul, simboluri ale poeziei. Nu as fi deloc deconcertata daca cititorii ar citi Amaterasu si ca acea tehnica din manga-ul Naruto, flacarile negre care ard totul, inclusiv focul normal, ceva imposibil de stins. Nici acest concept gandit de Kishimoto Masashi n-ar fi departe de ceea ce cred ca poate fi poezia.
Colectia Amaterasu este coordonata de Ramona Boldizsar.