Masonerie oculta si initiere hermetica

Francmasoneria, hermetismul si numerologia constituie domenii de o complexitate si profunzime remarcabile, care, prin evolutia lor istorica si fenomenologia societatii umane, au ajuns a fi intretesute, devenind astfel „stiinte complementare”.

Relationarea dintre cele trei domenii este foarte bine redata de Jean-Marie Ragon de Bettignies (1781-1862) in lucrarea sa „Masonerie oculta si initiere hermetica”, lucrare care a avut un impact profund si de durata asupra comunitatii masonice si ezoterice. Publicata pentru prima data in secolul al XIX-lea, aceasta lucrare a fost apreciata atat pentru bogatia informatiilor pe care le contine, cat si pentru claritatea si rigurozitatea expunerii.

De-a lungul timpului, „Masonerie oculta si initiere hermetica” a fost considerata un reper in studiul francmasoneriei si al hermetismului. Lucrarea a fost citita si studiata de numerosi initiati si cercetatori, fiind recunoscuta pentru contributia sa semnificativa la intelegerea simbolismului masonic si a principiilor hermetice. Ragon a fost apreciat pentru capacitatea sa de a integra cunostintele ezoterice intr-un cadru coerent si accesibil, oferind atat teorie, cat si aplicatii practice.In randul celor care au studiat fenomenul francmasonic, dar si in randul francmasonilor direct, Ragon a ramas perceput ca un erudit de seama si un adept dedicat al cunoasterii esoterice.