Fata care si-a gasit vocea

Aceasta nu este o poveste obișnuită, căci poveștile obișnuite pot fi uitate ușor. Aceasta este o poveste pe care o vei ține minte toată viața.

Tot ce ai sunt mintea și cuvintele tale. Ele nu te vor lăsa niciodată la greu.

Indiferent de epocă, vârstă sau circumstanțe, femeile au sfidat normele, au zdrobit prejudecățile și au clădit fundația unui viitor mai strălucitor. Uită-te în jurul tău și vei vedea câte exemple care să te inspire vei găsi. Fără doar și poate, femeile au apărat valorile în care au crezut, au luptat pentru viața pe care și-au dorit-o, și-au croit drum prin vremurile amenințătoare.

Autoarea pe care ți-o prezentăm acum este o femeie care a luptat cu toate armele sufletului pentru a-și depăși condiția umană, iar din experiența sa de viață a rezultat un roman de debut, care a răsunat ca un ecou în toate colțurile lumii, inspirând mii de tinere și femei să-și urmeze visurile și să nu renunțe niciodată la ce își doresc cu adevărat.

Fata care și-a găsit vocea te invită să faci cunoștință cu Adunni, singura fiică a unui tată sărac, care a rămas nu de mult fără mamă și a fost promisă unui bărbat în vârstă. În ochii bărbaților nemiloși, Adunni valorează patru capre, doi saci cu orez, câteva găini de rasă și cinci mii de naira. Iar când o tragedie lovește noua sa familie, Adunni este vândută de cel pe care îl consideră un salvator ca servitoare pentru o familie înstărită. Va reuși ea să lupte pentru visul ei de a avea acces la o educație care să-i permită să plece undeva, departe de tot ce o ține în loc? Rămâne de văzut…

„O celebrare a fetelor și femeilor care îndrăznesc să viseze și a celor care le ajută să-și deschidă aripile pentru a putea zbura.” — Imbolo Mbue, autoarea bestsellerului Behold the Dreamers

Recenzii

„În întreaga lume există fete care luptă pentru dreptul lor la educație. Îi sunt recunoscătoare scriitoarei Abi Daré pentru că arată dificultățile cu care se confruntă tinerele nigeriene și pune în valoare puterea vocii lor.” — Malala Yousafzai, activistă și laureată a Premiului Nobel pentru Pace

„Minunat, devastator, de neuitat! Sunt fermecată de această carte, în care Adunni devine un ambasador pentru tinerele fete de pretutindeni.” — Elizabeth Gilbert, autoarea bestsellerului Mănâncă, roagă-te, iubește

„Dureroasă și inspiratoare, cartea lui Abi Daré amintește tinerelor cât de important este să lupte pentru dreptul de a trăi viața pe care o aleg.” — Kirkus Reviews

„Umanitatea de care dă dovadă Adunni, umorul și determinarea ei de a-și schimba destinul răsună cu toată puterea în această carte remarcabilă.” — Independent

Nota editorului:

Singura limbă oficială în Nigeria, țară cu câteva sute de etnii (și limbi) diferite, este engleza, care se studiază din clasa întâi. Adunni, personajul principal al cărții, face parte din populația yoruba, majoritară în sud-vest, dar nu are decât câțiva ani de școală și de aceea vorbește, în original, o engleză „în felul ei”, cum o definește autoarea, o limbă care încorporează elemente specifice așa-numitului pidgin – amestec de engleză și limbi locale africane –, trăsături ale englezei nigeriene, dar, firește, și multe greșeli, și chiar cuvinte inventate. Și totuși limbajul ei de povestitoare nu e deloc simplu, primitiv și nici împiedicat. După câteva pagini, intri în ritmul lui și te captivează. Autoarea a ținut să arate, între altele, că o limbă plină de stângăcii și greșeli nu denotă deloc lipsă de inteligență și sensibilitate. Încercând s-o adapteze fără a diminua plăcerea lecturii, traducătoarea speră că a reușit să sugereze același lucru și în limba română.

Toate cuvintele în italice sunt în yoruba, dacă nu se precizează altfel.

Fragment din carte
„Mama spunea că învățătura o să-mi dea o voce. Eu vreau mai mult de atât, doamna Tia. Vreau o voce care se aude tare. Vreau să intru într-o sală și lumea să mă aude încă înainte să deschid gura ca să vorbesc. Vreau să trăiesc și să ajut mulți oameni în viața mea, iar atunci când o să îmbătrânesc și o să mor, să trăiesc încă prin oamenii pe care am ajutat. Gândiți-vă, doamna Tia! Dacă aș avea educație și m-aș face învățătoare, aș putea să primesc salariu, poate chiar să strâng bani și să construiesc școală în Ikati și să predau la fete. Fetele din satul meu nu au mari șanse de școală.”