\u00cen contextul celebr\u0103rii recente a Centenarului Rom\u00e2niei moderne, editurile autohtone continu\u0103 s\u0103 acorde aten\u021bie tematicilor legate de istoria rom\u00e2neasc\u0103, multe dintre aceste apari\u021bii reu\u0219ind s\u0103 devin\u0103 \u00een scurt timp bestselleruri. Datorit\u0103 eforturilor istoricilor, cercet\u0103torilor precum \u0219i al editorilor, istoria rom\u00e2neasc\u0103 devine treptat, dintr-un ve\u0219nic subiect arid \u0219i neinteresant, greu accesibil omului obi\u0219nuit, o surs\u0103 inepuizabil\u0103 de pove\u0219ti captivante. Interesul cititorilor cre\u0219te \u0219i el pe m\u0103sur\u0103 ce istoricii dezv\u0103luie zone complet necunoscute din trecutul nostru sau repun \u00een drepturi adev\u0103ruri falsificate p\u00e2n\u0103 nu demult.<\/p>\n
Iata c\u00e2teva recomand\u0103ri de c<\/em>\u0103r\u021bi de istorie<\/em> (nu manuale!)<\/p>\n Regina – Mama Elena a Romaniei<\/a><\/em> de Arthur Gould Lee, Editura Humanitas, 2019<\/p>\n Prieten al familiei regale exilate, Arthur Gould Lee, autorul biografiei regelui Mihai (Coroana contra secera \u0219i ciocanul, Humanitas, 1998), a reconstituit povestea reginei-mam\u0103 baz\u00e2ndu-se pe propria ei m\u0103rturie. Via\u021ba reginei Elena, mama lui Mihai I al Rom\u00e2niei, a fost o via\u021b\u0103 de Cenu\u0219\u0103reas\u0103 derulat\u0103 invers. Descendent\u0103 a \u021barinei Ecaterina cea Mare, a reginei Victoria \u0219i a lui Iacob I al Angliei, nepoat\u0103 de \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i fiic\u0103 de regi, Elena p\u0103rea sortit\u0103 unei existen\u021be senine de suveran\u0103. A devenit, \u00eentr-adev\u0103r, regin\u0103, dar nu a domnit niciodat\u0103. Tat\u0103l, so\u021bul, fiul \u0219i fratele ei au fost for\u021ba\u021bi, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, s\u0103 renun\u021be la coroan\u0103. A suportat umilin\u021be la care femeile nu sunt de obicei supuse, \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin reginele.<\/p>\n \u201eCu o privire \u00eempietrit\u0103, regele Mihai I al Rom\u00e2niei s-a apropiat de morm\u00e2ntul alb de marmur\u0103 din cimitirul Boix de Vaud din Lausanne. Pierdut \u00een g\u00e2nduri, a privit asupra sicriului din lemn de mahon ro\u015fu-c\u0103r\u0103miziu, \u00eembr\u0103cat \u00een stindardul Casei Regale a Rom\u00e2niei. Din paltonul s\u0103u negru a scos o cutiu\u021b\u0103 din argint \u015fi i-a deschis capacul. \u00cen ea se afla p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc din patrie. \u00cendurerat, el a pus p\u0103m\u00e2nt din aceast\u0103 cutiu\u0163\u0103 pe sicriul reginei Elena. P\u0103m\u00e2nt al patriei, care i-a legat pe Mam\u0103 \u015fi Fiu \u015fi \u00een vremuri bune, dar mai mult \u00een vremuri negre.\u201c \u2013\u00a0Illustrierte Neue Welt, 15 decembrie 1982<\/p>\n Elegie pentru Mihai<\/a><\/em> de Ion Vianu, Editura Polirom, 2018<\/p>\n Acest eseu memorialistic al lui Ion Vianu, prilejuit de moartea lui Mihai I, este \u0219i o \u201ecarte de istorie\u201dpentru tinerii de azi, el schi\u021b\u00e2nd principalele etape din via\u021ba regelui, pe fundalul deopotriv\u0103 al evolu\u021biei Rom\u00e2niei \u0219i al vie\u021bii autorului. De la regele-copil la anii r\u0103zboiului, c\u00e2nd Ion Vianu \u00eel vede \u00een multe r\u00e2nduri pe Mihai trec\u00e2nd prin fa\u021ba casei \u00een care locuia, \u0219i actul de la 23 august, de la anii exilului, \u00een care autorul \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te de asemenea pe rege la Versoix de mai multe ori, la avatarurile epocii postdecembriste, biografia lui Mihai I e, \u00een ciuda calit\u0103\u021bilor pe care acesta le-a avut, una marcat\u0103 esen\u021bial de e\u0219ec \u2013 \u0219i poate tocmai de aceea rom\u00e2nii se reg\u0103sesc at\u00e2t de bine \u00een ea \u2013, \u00eens\u0103 un e\u0219ec tr\u0103it mereu cu remarcabil\u0103 demnitate.<\/p>\n \u201eVia\u0163a Regelui Mihai poart\u0103 amprenta tragediei (care st\u0103tea scris\u0103 pe chipul s\u0103u, un joc de riduri \u015fi de mimici care sugera nu numai maiestatea r\u0103nit\u0103, ci \u015fi lacrimile, disperarea st\u0103p\u00e2nite; o privire care avea luciri sf\u00e2\u015fietoare). Dac\u0103 Mihai este at\u00e2t de bine \u00een\u0163eles \u015fi iubit este pentru c\u0103 rom\u00e2nii se reg\u0103sesc \u00een e\u015fec. Numai El a putut aduce neamului Lui m\u00e2ng\u00eeierea \u015fi proba c\u0103 acest e\u015fec se poate tr\u0103i \u00een demnitate \u015fi chiar \u00een frumuse\u0163e, frumuse\u0163ea dureroas\u0103 a tragediei\u201d (Ion Vianu)<\/p>\n Maria. O regin\u0103 \u00een r\u0103zboi<\/a><\/em> de Ion Bulei, Editura Humanitas, 2019<\/p>\n Din nou despre Regina Maria, de ast\u0103 dat\u0103 despre faptele \u0219i g\u00e2ndurile ei \u00een contextul primei conflagra\u021bii mondiale. Pasiunea \u0219i devotamentul cu care regina Rom\u00e2niei s-a implicat \u00een aceast\u0103 dureroas\u0103 suferin\u021b\u0103 care a fost pentru rom\u00e2ni Primul R\u0103zboi Mondial nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 inspire noi \u0219i noi c\u0103r\u021bi de istorie sau de literatur\u0103. Istoricul Ion Bulei, pe baza jurnalului de r\u0103zboi al reginei, adaug\u0103 noi nuan\u021be portretului ale celei care a fost poate cea mai iubit\u0103 personalitate feminin\u0103 din istoria Rom\u00e2niei. Sub ochii cititorului se produce metamorfoza acestei principese, pe jum\u0103tate englezoaic\u0103, pe jum\u0103tate rusoaic\u0103, \u00eentr-o regin\u0103 mai rom\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t rom\u00e2nii, iubindu-i pe ace\u0219tia \u0219i iubindu-le \u021bara p\u00e2na la a se confunda pentru totdeauna cu ei.<\/p>\n Panorama comunismului \u00een Moldova sovietic\u0103<\/a><\/em> (Liliana Corobca, editor coordonator), Editura Polirom, 2019<\/p>\n Prozatoare deja consacrat\u0103, Liliana Corobca se dovede\u0219te \u0219i un om pasionat de istoria Basarbiei, pe care \u00ee\u0219i dore\u0219te s-o fac\u0103 cunoscut\u0103 de ast\u0103 dat\u0103 pe \u00een calitate de \u00eengrijitor de edi\u021bie. Ea a adunat p\u0103rerile a 34 de speciali\u015fti din Republica Moldova care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere o perspectiv\u0103 clar\u0103 \u015fi coerent\u0103 asupra regimului comunist din aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Sunt aduse \u00een aten\u0163ia cititorilor subiecte din istoria, politica \u015fi cultura Moldovei sovietice, mai pu\u0163in sau deloc cunoscute \u015fi cercetate \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Dac\u0103 \u00een 2018 s-a vorbit mult despre ce a unit provinciile rom\u00e2ne\u015fti, \u00een 2019, la 30 de ani de la c\u0103derea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia, aceast\u0103 antologie \u00eencearc\u0103 s\u0103 afle ce le desparte, de aceast\u0103 dat\u0103. Comunismul, prin politicile sale profund \u015fi constant rom\u00e2nofobe, a pus un zid \u00eenalt \u015fi lung, c\u00eet 46 de ani (1945-1991), izol\u00eend \u015fi \u00eendep\u0103rt\u00eend Rom\u00e2nia de Basarabia.<\/p>\n Aceste texte sunt o provocare pentru publicul t\u00een\u0103r de ambele p\u0103r\u0163i ale Prutului, n\u0103scut \u00een preajma sau dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist, instrument de lectur\u0103 pentru speciali\u015fti din diverse zone, provocare pentru orice cititor de bun\u0103-credin\u0163\u0103 care \u00ee\u015fi propune s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 acea perioad\u0103 \u015fi acel spa\u0163iu \u00eenc\u0103 aproape exotic.<\/p>\n Dou\u0103 veacuri de populism rom\u00e2nesc<\/a><\/em> de Robert Adam, Editura Humanitas, 2018<\/p>\n \u00a0<\/em>Cartea de fa\u021b\u0103 poate l\u0103muri multe \u00eentreb\u0103ri \u0219i frustr\u0103ri ale cititorului de azi confruntat cu un sistem politic pe care \u00eel \u00een\u021belege cu greu \u0219i despre care nu \u0219tie de unde vine \u0219i \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103. Istoricul Vladimir Tism\u0103neanu consider\u0103 c\u0103 \u00a0\u201eRobert Adam ne ofer\u0103 o carte impresionant\u0103 ca rigoare academic\u0103 \u0219i de o urgent\u0103 actualitate. Navig\u00e2nd cu sagacitate \u0219i erudi\u021bie prin apele mereu tulburi ale populismelor de ieri \u0219i de azi, autorul demistific\u0103 nara\u021biunile autoglorificatoare ale profe\u021bilor na\u021bionali\u0219ti. Calmul analitic este dublat de o pasiune moral\u0103. O pasiune care pariaz\u0103 pe valorile societ\u0103\u021bii deschise \u0219i care \u0219tie cine sunt inamicii acesteia.\u201c<\/p>\n Politicianul Cristian Preda ne \u00eendeamn\u0103 la r\u00e2ndul lui s\u0103 o citim: \u201eCartea aceasta este prima analiz\u0103 a populismului, care porne\u0219te de la Tudor Vladimirescu \u0219i urm\u0103re\u0219te \u2013 cu mijloacele \u0219tiin\u021bei politice \u2013 evolu\u021bia politicii moderne de la noi. Construc\u021bia metodologic\u0103 e riguroas\u0103, iar scriitura \u2013 alert\u0103. Citindu-l pe Robert Adam, \u00ee\u021bi dai seama c\u0103 populismul rom\u00e2nesc e o maladie care nu trece niciodat\u0103.\u201c<\/p>\n Includem \u00een lista noastr\u0103 dedicat\u0103 istoriei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i dou\u0103 titluri care abordeaz\u0103 \u00eenc\u00e2lcitele fire ale spionajului interna\u021bional – o poveste din perioada celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i una din deceniile R\u0103zboiului Rece.<\/p>\n \u00a0<\/em>Activit\u0103\u021bi britanice clandestine \u00een Rom\u00e2nia \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial<\/a><\/em> de Dennis Deletant, Editura Humanitas, 2019<\/p>\n Cartea de fa\u021b\u0103 este prima monografie care examineaz\u0103 activitatea SOE (Special Operations Executive \u2013 organiza\u021bie c\u0103reia Churchill \u00eei \u00eencredin\u021base misiunea \u201es\u0103 dea foc Europei\u201c) \u0219i MI6 (agen\u021bia de spionaj a Marii Britanii) pe toat\u0103 durata r\u0103zboiului. Realitatea dur\u0103 a rela\u021biilor rom\u00e2no-britanice era prezen\u021ba incomod\u0103 a Germaniei: oportunitatea, proximitatea industriei \u0219i logistica aprovizion\u0103rii vorbeau \u00een favoarea celui de-al Treilea Reich. La fel st\u0103teau lucrurile, desigur, \u0219i \u00een privin\u021ba chestiunilor militare \u0219i economice. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, britanicii au ajuns la concluzia c\u0103 singura lor arm\u0103 \u00eempotriva ambi\u021biilor germane \u00een \u021b\u0103rile intrate \u00een orbita lui Hitler erau opera\u021biunile militare subversive \u0219i o \u00eencercare concomitent\u0103 de a scoate Rom\u00e2nia din alian\u021ba ei cu Germania.\u201c \u2013 Dennis Deletant<\/p>\n Mihai Caraman, un spion roman \u00een R\u0103zboiul Rece<\/a><\/em> de Florian Banu, Editura Corint, 2019<\/p>\n Marele merit al autorului acestei c\u0103r\u021bi este c\u0103 l-a convins pe Mihai Caraman s\u0103-i fac\u0103 dezv\u0103luiri despre activitatea sa ca f\u0103uritor \u0219i coordonator al Re\u021belei care a spart NATO, m\u0103rturise\u0219te jurnalistul Ion Cristoiu. De\u0219i Mihai Caraman e unul dintre cei mai mari spioni din istoria Intelligence-ului rom\u00e2nesc, despre acest ac\u021biunile lui s-a scris prea pu\u021bin \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u00abAfacerea Caraman\u00bb a devenit una dintre marile ac\u021biuni de spionaj ale R\u0103zboiului Rece \u0219i a generat implica\u021bii geopolitice, geoeconomice \u0219i geostrategice pe termen mediu \u0219i lung. Exper\u021bi \u0219i reprezentan\u021bi ai elitei serviciilor de spionaj \u0219i contraspionaj occidentale \u0219i-au exprimat uimirea, respectul \u0219i aprecierea pentru modul \u00een care ingeniosul spion rom\u00e2n a \u021besut cu migal\u0103, timp de un deceniu, o re\u021bea de agen\u021bi care a p\u0103truns \u00een cele mai tainice \u0219i bine p\u0103zite locuri, unde se redactau \u0219i se arhivau secrete esen\u021biale ale Alian\u021bei Nord-Atlantice.<\/p>\n Capitala imaginat\u0103. Evolu\u0163ia Bucure\u015ftiului \u00een perioada form\u0103rii \u015fi consolid\u0103rii statului na\u0163ional rom\u00e2n<\/a><\/em> (1830-1940) de Emanuela\u00a0Costantini, Editura Polirom, 2019<\/p>\n Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 despre Bucure\u0219ti au scris mul\u021bi autori str\u0103ini, fiecare dintre ei fascinat de numeroasele fe\u021be ale acestui amalgam de influen\u021be orientale \u0219i occidentale care a fost \u0219i este capitala noastr\u0103.<\/p>\n Bucure\u0219tiul a devenit capitala Rom\u00e2niei nou-constituite \u00een 1862. Transformarea lui \u00eentr-un ora\u0219 european a \u00eenceput \u00eens\u0103 \u00eenainte de aceast\u0103 dat\u0103, arat\u0103 autoarea italian\u0103 Emanuela Costantini, care \u00eei urm\u0103re\u0219te evolu\u021bia de la conurba\u021bia tipic\u0103 \u021b\u0103rilor supuse otomanilor la structura urbanistic\u0103 \u0219i arhitectural\u0103 ce avea s\u0103 fie cunoscut\u0103 ca Micul Paris al Balcanilor.<\/p>\n Cum se schimb\u0103 un ora\u0219 dup\u0103 ce devine capital\u0103? C\u00eet anume din transformarea lui este urmarea dezvolt\u0103rii socio-economice \u0219i c\u00eet se datoreaz\u0103 voin\u021bei clasei politice de a face din el \u201eoglinda \u021b\u0103rii\u201d, imaginea modelului de stat pe care dore\u0219te s\u0103-l impun\u0103?<\/em><\/p>\n C\u0103l\u0103torului rus sau apusean c\u0103ruia i se \u00eent\u00eempla s\u0103 treac\u0103 prin Bucure\u0219ti la \u00eenceputul secolului al XIX\u2011lea ora\u0219ul i se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a ca un sat mare. Greu de zis unde se termina zona rural\u0103 \u0219i unde \u00eencepea cea urban\u0103: nu era nicio diferen\u021b\u0103 \u00eentre cocioabele de lemn \u0219i chirpici din sate \u0219i cele din ora\u0219, unde se g\u0103seau acelea\u0219i str\u0103du\u021be m\u00eeloase \u0219i \u00eentortocheate. Bucure\u0219tiul se dezvoltase haotic \u0219i, \u00een absen\u021ba unor reguli \u0219i a unei grani\u021be vizibile, naturale sau artificiale, se extinsese nem\u0103surat, ca o caracati\u021b\u0103, \u00een zona rural\u0103 \u00eenconjur\u0103toare. <\/em><\/p>\n Cum se distrau rom\u00e2nii odinioar\u0103<\/a> <\/em>de Adrian Majuru, Editura Corint, 2019<\/p>\n Numele istoricului Adrian Majuru este deja o garan\u021bie pentru amatorii de \u201eistorie mic\u0103\u201d, la firul ierbii, at\u00e2t de gustate de cititori. Mai ales c\u00e2nd e vorba de apari\u021bia \u0219i evolu\u021biile conglomeratelor urbane. Noua colec\u021bie \u201eIstorii urbane\u201d<\/em>, coordonat\u0103 de cunoscutul istoric, este o incursiune \u00een lumea mic\u0103 \u0219i mare a ora\u0219elor rom\u00e2ne\u0219ti, ca \u0219i \u00een vie\u021bile locuitorilor acestora, fie c\u0103 sunt boieri, burghezi sau simpli uvrieri. De la fanario\u021bi p\u00e2n\u0103 la perioada interbelic\u0103, trec\u00e2nd prin regimul comunist \u0219i ajung\u00e2nd \u00een contemporaneitate, ora\u0219ul s-a n\u0103scut \u0219i a evoluat sau involuat, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd o constant\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n \u201eBucure\u0219tiul este expresia des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 a coabit\u0103rii dintre variate \u0219i neb\u0103nuite contraste. Aceasta este singura constant\u0103 istoric\u0103 a unei a\u0219ez\u0103ri aglomerate care s-a adunat cu greu \u0219i \u00een mare grab\u0103 \u0219i care se chinuie \u00eenc\u0103 s\u0103-\u0219i contureze o personalitate.<\/p>\n Aspectele cotidiene care au dat un impuls fascinant socializ\u0103rii \u00een ora\u0219ele noastre moderne au o istorie relativ recent\u0103 \u00een povestea noastr\u0103 urban\u0103, de circa 250 de ani. Ele au luat diverse forme, precum teatrul (de var\u0103, de varieteu), cabaretul, cafenelele, restaurantele \u0219i braseriile, balul \u0219i dansul de societate de mai t\u00e2rziu, parcurile de promenad\u0103 \u0219i pentru echita\u021bie, magazinele de lux, agen\u021biile de vacan\u021b\u0103, vilegiatura \u0219i excursiile de final de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, tenisul de c\u00e2mp \u0219i sporturile de iarn\u0103, soarelele \u0219i petrecerile private, supeurile \u0219i lec\u021biile de pian.\u201d(Adrian Majuru)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen contextul celebr\u0103rii recente a Centenarului Rom\u00e2niei moderne, editurile autohtone continu\u0103 s\u0103 acorde aten\u021bie tematicilor legate de istoria rom\u00e2neasc\u0103, multe dintre aceste apari\u021bii \n [...]<\/a>","protected":false},"author":1,"featured_media":324,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[18,32,33,34,35],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/323"}],"collection":[{"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=323"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/323\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":325,"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/323\/revisions\/325"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/324"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=323"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=323"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/clb.ro\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=323"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}