Marele pescar volumul II

Noaptea procesului si zilele ce au urmat Rastignirii si-au pus amprenta definitiv asupra cugetului apostolilor. Asupra lui Petru mai mult decat tuturor.  Rapus de tristete si frica, Petru fuge, lepadandu-se nu numai de Iisus, dar si de sine, de identitatea sa apostolica. Este momentul de cumpana, razboiul launtric intre usurinta cu care il iubea pe Iisus si usurinta cu care s-a lepadat de el. Petru se intoarce la malul marii, traind ca simplu pescar pe barca Abigail, cerand sa fie strigat iarasi Simon. Totul se schimba in momentul in care este vizitat de ceilalti Apostoli ce ii marturisesc ca Iisus este viu si ca vrea sa ii vorbeasca. Iisus ii descopera lui Petru planurile Sale si il povatuieste asupra viitorului. Marele Pescar, care isi urmase pana acum Invatatorul descoperind adevarata natura umana si invatand din greselile sale, trebuie pe mai departe sa porneasca singur pe un drum pe cat de anevoios pe atat de periculos, urmandu-si calea, propriile convingeri si propria credinta. Este batalia grea de care ii vorbise adeseori Iisus in care Petru nu mai conteaza, ci doar Cuvantul Domnului de care nu se va mai lepada niciodata. Drumul trasat de Invatator si starea de permanenta asteptare a acestuia, dorinta de a il vedea din nou, ii vor da Marelui Pescar taria necesara de a isi deschide inima pentru a primi Sfantul Duh si de a calatori departe tocmai in inima Romei unde va propovadui credinta, va savarsi minuni si isi va jertfi viata din dragoste pentru Hristos.