Jung. Opere complete volumul 9-1 Arhetipurile si inconstientul colectiv

La inceput, conceptul de inconstient s a marginit la desemnarea continuturilor refulate sau uitate Pentru Freud, inconstientul, desi apare deja ndash cel putin metaforic ndash ca subiect activ, nu este in esenta nimic altceva decat sediul acestor continuturi uitate si refulate si are doar datorita acestui fapt o importanta practica Prin urmare, conform acestei viziuni, inconstientul are o natura exclusiv personala, desi pe de alta parte chiar Freud a sesizat ca modul de gandire al inconstientului este arhaico mitologic Fara indoiala, un strat oarecum superficial al inconstientului este personal Il numim inconstientul personal Acesta se sprijina insa pe un strat mai adanc, care nu mai provine din experienta personala, ci este innascut Stratul acesta mai adanc constituie asa numitul inconstient colectiv M am oprit la expresia bdquo colectiv intrucat acest inconstient nu este individual, ci universal, adica, in opozitie cu psihismul individual, cuprinde cum grano salis continuturi si comportamente care sunt aceleasi la toti indivizii, indiferent de locul nasterii Acelasi la toti oamenii, el formeaza baza psihica de natura suprapersonala, prezenta in fiecare CG Jung Prezenta editie a volumului intitulat Arhetipurile si inconstientul colectiv, aparut initial ca volumul intai al seriei de Opere complete, revine la numerotarea editiei originale, respectiv 9 1 Cele doua editii sunt identice in ce priveste continutul Aidoma oricarui arhetip, si cel al mamei are o varietate aproape nelimitata de aspecte Mentionez numai cateva forme mai tipice mama si bunica personala mama vitrega si mama soacra, orice femeie cu care exista o relatie, cum ar fi doica sau bona, o stramoasa indepartata si Femeia Alba, intr un sens superior, figurat, zeita, in mod special Maica Domnului, fecioara ca mama intinerita, de exemplu Demeter si Kore , Sophia ca mama care e si iubita, eventual si tipul Cybele Attis sau ca fiica mama intinerita care e si iubita tinta dorintei de mantuire paradis, imparatia Domnului, Ierusalimul ceresc in sens mai larg Biserica, universitatea, orasul, tara, cerul, pamantul, padurea, marea si apele statatoare materia, lumea de jos si luna in sens mai restrans, ca lacas al nasterii si procrearii, ogorul, gradina, stanca, pestera, pomul, izvorul, fantana adanca, cristelnita, floarea ca recipient trandafir si lotus ca cerc magic mandala ca padma sau cornul abundentei in sensul cel mai restrans uterul, orice forma gaurita de pilda piulita yoni cuptorul, oala de gatit ca animal, vaca, iepurele si, in general, animalele care ajuta Toate aceste simboluri pot sa aiba un sens pozitiv, favorabil sau unul negativ, nefast CG Jung Cuvantul sanscrit mandala inseamna bdquo cerc in sens general In domeniul practicilor religioase si in psihologie, el denumeste imagini circulare, care sunt desenate, pictate, modelate plastic sau dansate Structuri plastice de acest fel gasim mai cu seama in budismul tibetan, iar ca figuri de dans, intalnim imagini circulare si in manastirile dervisilor Ca fenomene psihologice, ele apar spontan in vise, in anumite stari conflictuale si in schizofrenii Foarte frecvent contin o cuaternitate sau un multiplu de patru sub forma unei cruci sau stele sau a unui patrat, octogon etc In alchimie, acest motiv apare sub forma de quadratura circuli bdquo Cvadratura cercului este unul dintre numeroasele motive arhetipale care stau la baza configurarii viselor si fantasmelor noastre Dar se distinge mai ales prin aceea ca este unul dintre cele mai importante din punct de vedere functional Il putem numi efectiv bdquo arhetipul totalitatii CG Jung Cuprins I Despre arhetipurile inconstientului colectiv trad VD Zamfirescu II Conceptul de inconstient colectiv trad VD Zamfirescu a Definitie b Semnificatia psihologica a inconstientului colectiv c Metoda de demonstrare d Un exemplu III Despre arhetip cu o speciala considerare a conceptului de anima trad VD Zamfirescu IV Aspectele psihologice ale arhetipului mamei trad D Stefanescu 1 Despre conceptul de arhetip 2 Arhetipul mamei 3 Complexul mamei A Complexul matern al fiului B Complexul matern al fiicei a Hipertrofia elementului matern b Supradezvoltarea erosului c Identitatea cu mama d Apararea in fata mamei C Aspectele pozitive ale complexului matern a Mama b Erosul supradezvoltat c Tipul bdquo doar fiica D Complexul matern negativ 4 Concluzii V Despre renastere trad D Stefanescu Observatie preliminara 1 Forme de renastere 2 Psihologia renasterii 134 A Experienta transcendentei vietii B Transformarea subiectiva 3 Exemplul unei succesiuni simbolice, ilustrand procesul transformarii VI Despre psihologia arhetipului infans trad D Stefanescu 1 Introducere 2 Psihologia arhetipului infans a Arhetipul ca stare a trecutului b Functia arhetipului c Caracterul arhetipului de a avea perspectiva d Unitatea si pluralitatea motivului copilului e Zeul copil si copilul erou 3 Fenomenologia speciala a arhetipului infans a Abandonarea copilului b Invincibilitatea copilului c Hermafroditismul copilului d Copilul ca fiinta de inceput si de sfarsit 4 Concluzii VII Despre aspectul psihologic al figurii zeitei Kore trad D Stefanescu a Cazul X b Cazul Y c Cazul Z VIII Contributii la fenomenologia spiritului in basm trad VD Zamfirescu Cuvant inainte a Despre cuvantul bdquo spirit b Automanifestarea spiritului in vise c Spiritul in basm d Simboluri teriomorfe ale spiritului in basm e In completare f Anexa g Incheiere IX Despre psihologia figurii trickster ului trad D Stefanescu X Constiinta, inconstient si individuatie trad D Stefanescu XI Despre empirismul procesului de individuatie trad D Stefanescu Imaginile 1 12 Concluzii XII Despre simbolistica mandalei trad D Stefanescu Imaginile 1 54 Concluzii XIII Mandale trad D Stefanescu Bibliografie Indice de nume Indice de termeni