Energia vietii Dianusa

"...Un om necăjit pe soartă fuge în pădurea de la marginea oraşului, îşi duce mâinile pâlnie la gură şi strigă spre cer, adresându-I-se lui Dumnezeu:

—Aşa nu mai pot trăi! În împărăţia Ta terestră domneşte nedreptatea şi haosul. Prin oraşe unii se plimbă în maşini luxoase şi se ospătează la restaurant, în timp ce alţii adună resturi de pe la coşurile de gunoi. Mie, uite, nu-mi ajung banii nici măcar de-o pereche de pantofi noi. Dar, dacă Tu, Doamne, eşti drept şi, îndeobşte, dacă Tu exişti, atunci fă ca eu să câştig la loterie.

Norii de pe boltă s-au împrăştiat, o rază de soare l-a mângâiat tandru pe omul ce striga şi din cer a răsunat o voce blândă:

—Linişte-te, fiul Meu, Eu sunt gata să-ţi îndeplinesc dorinţa.

Omul se bucură.

Mergea pe stradă, zâmbea, privea cu satisfacţie vitrinele magazinelor şi îşi menea lucrurile pe care avea să le cumpere cu banii câştigaţi la loterie.

A trecut un an, dar nu a câştigat nimic. Şi îşi zice omul în sinea lui: „Dumnezeu m-a minţit”.

Şi mai amărât ca pân-atunci, merge iară omul în pădure, în locul în care a auzit promisiunea lui Dumnezeu şi exclamă:

—Tu nu ţi-ai ţinut vorba, Doamne! M-ai minţit! Un an întreg am tot aşteptat şi am visat la cumpărăturile pe care o să le fac cu banii câştigaţi. Dar anu’ a trecut şi... de câştig, nici pomeneală!

—Ah, fiul Meu, s-a auzit din cer o voce tristă, tu ai vrut să câştigi mulţi bani la loto... Atunci de ce, într-un an întreg, n-ai cumpărat nici măcar un bilet la loterie?..."